Măsurarea tensiunii arteriale. Cum se manifestă durerile cauzate de hipotensiune și hipertensiune arterială?
Măsurarea tensiunii arteriale
Obiectivele procedurii:
- determinarea presiunii sistolice și diastolice pentru a compara starea curentă cu valorile normale
- evaluarea stării pacientului în ce privește volumul de sânge, randamentul inimii și sistemul vascular
- aprecierea răspunsului pacientului la tratamentul cu fluide sau medicamente.
Pregătirea materialelor:
Pe o tavă medicală pregătim următoarele:
- stetoscop biauricular
- tensiometru cu manșetă adaptată vârstei
- comprese cu alcool medicinal
- pix cu culoare albastră
- caiet de notări medicale
- foaia de temperatură
Pregătirea pacientului:
Psihică: explicăm pacientului procedura pentru a obține colaborarea și a diminua emoțiile, care pot influența presiunea sângelui
Fizică: asigurăm un repaus de 5 minute înainte de măsurare; așezăm pacientul în poziție confortabilă de decubit dorsal ori semișezând/în ortostatism, conform indicației medicale
Efectuarea procedurii:
- utilizăm compresele cu alcool medicinal pentru a șterge părțile metalice ale stetoscopului
- amânăm măsurarea tensiunii dacă pacientul e tulburat, emoționat, are dureri, a făcut exerciții fizice
- alegem brațul potrivit pt aplicarea manșetei (brațul să nu aibă perfuzii, intravenoase, intervenții chirurgicale la nivelul sânului sau axilei, să nu aibă arsuri sau răni ale mâinii)
- permitem pacientului să adopte poziția culcat (decubit dorsal) sau semișezând cu brațul susținut cumva la nivelul inimii și palma îndreptată în jos
- descoperim brațul pacientului fie prin ridicarea mânecii fie prin dezbrăcare dacă aceasta e prea strâmtă, pentru a nu crește presiunea sângelui deasupra locului de verificare a manșetei
- verificăm dacă manșeta conține aer
- scoatem aerul din manșetă la nevoie prin deschiderea ventilului de siguranță și comprimarea manșetei în palme sau pe o suprafață dură
- închidem ventilul de siguranță înainte de a umfla manșeta
- aplicăm manșeta circular în jurul brațului la 2-5 cm deasupra plicii cotului și o fixăm
- palpăm artera brahială sau radială exercitând o presiune ușoară cu degetele
- așezăm membrana stetoscopului deasupra arterei reperate și introducem olivele în urechi. Foarte important:
ținem apăsată membrana stetoscopului pe toată durata măsurării TA, în caz contrar măsurarea nu va fi validă pt că nu se aud corect prima și ultima bătaie a inimii!
- umflăm manșeta tensiometrului pompând aer cu pana de cauciuc în timp ce privim acul manometrului
- continuăm să pompăm aer până când presiunea se ridică la 30 cm deasupra punctului în care pulsul a dispărut, adică nu se mai aud bătăile inimii în ureche
- decomprimăm manșeta deschiând ușor ventilul de siguranță și restabilim circulația sangvină în artere
- înregistrăm mental cifra indicată de acul manometrului în oscilație în timp ce în urechi auzim prima bătaie clară a inimii. Această tensiune este tensiunea sistolică sau maxima
- înregistrăm numărul care corespunde ultimei bătăi de inimă auzită în stetoscop, în timp ce continuăm decomprimarea manșetei. Aceasta e tensiunea sistolică sau minimă.
- notăm tensiunea arterială în carnet, notând: numele bolnavului, data, valoarea tensiunii arteriale obținute.
Rezultate dorite:
- TA (tensiunea arterială) este în limitele normale corespunzătoare vârstei
- pacientul nu acuză cefalee (durere de cap) sau tulburări de echilibru
Rezultate nedorite:
- presiunea sistolică sau diastolică este mai mare sau mai mică decât valoarea normală pentru vârsta pacientului
- în acest caz, ridicăm brațul pacientului deasupra inimii timp de 15 secunde și reverificăm TA.
Hipotensiunea arterială (hTA)
Definiție: valorile scăzute sub limita normală atât pt tensiunea sistolică (TS), cât și pt tensiunea diastolică (TD)
Poate fi semn al unei afecțiuni, mai ales la vârstnici, pt că hTA determină un flux neadecvat la inimă și creier, dar și la alte organe. Scăderea bruscă a TA până la atingerea valorilor specifice hTA poate fi determinată de răni grave, hemoragii interne cu pierdere mare de sânge, intoxicații sau stări de șoc.
Odată cu înaintarea în vârstă, fluxul sanguin la nivelul creierului scade datorită: îngustării lumenului arterial și pierderii elasticității vaselor de sânge.
Cum se manifestă hipotensiunea arterială?
- cefalee occipitală (la ceafă)
- astenie (oboseală)
- insomnii
- palpitații
- transpirații
- uneori lipotimie (leșin), mai rar sincopă (pierderea cunoștinței de scurtă durată și a funcțiilor vitale)
Hipertensiunea arterială (HTA)
Definiție: valorile crescute ale TS și TD, reprezintă cel mai mare risc în producerea atacurilor cerebrale și cardiace, fiind responsabilă de moartea unui sector important al populației.
Indiferent de vârstă, se consideră HTA următoarele valori: tensiune sistolică mai mare de 140 mm/Hg și tensiune diastolică mai mare de 90 mm/Hg. La adultul tânăr, chiar și aceste limite reprezintă un risc de apariție a bolilor cardiace. Pentru adulții tineri, valorile TS situate între 120 și 140 mm/Hg trebuie considerate HTA.
Asistentul medical poate educa pacientul asupra riscurilor HTA, pentru ca acesta să conștientizeze cât de necesar este ca TA să fie ținută sub control.
Clasificarea hipertensiunii arteriale:
TA sistolică TA diastolică
TA normală mai mică de 140 mm/Hg mai mică de 85 mm/Hg
HTA medie 140-160 mm/Hg 90- 104 mm/HG
HTA moderată 160-200 mm/Hg 105-114 mm/Hg
HTA severă mai mare de 200 mm/Hg 115 mm/Hg
Cum se manifestă hipertensiunea arterială?
- cefalee occipitală cu caracter pulsatil, frecventă dimineața
- hemoragii: epistaxis (sângerare nazală), metroragii (orice sângerarea uterină sau vaginală care apare la intervale neregulate, între menstruaţii)
- dureri precordiale
- dispnee de efort
- amețeli
- tulburări de vedere
- tulburări de memorie și concentrare
- parestezii (furnicături).
Reprezentarea grafică a TA
- socotim câte 10 mm/Hg sau 1 centimetru/Hg pentru fiecare linie orizontală din foaia de temperatură
- reprezentăm grafic valoarea înregistrată printr-un dreptunghi de culoare albastră, în care latura de sus a dreptunghiului reprezintă TS, iar latura de jos TD.