De la ITU la insuficiența renală, pas cu pas
ITU înseamnă infecții ale tractului urinar. Așa cum am învățat la anatomie, tractul urinar este compus din: rinichi, cele două uretere care conduc urina de la rinichi spre vezica urinară, vezica urinară și uretră (canalul prin care urina se elimină din vezica urinară). Așadar, când spunem ITU, ne referim la o infecție care poate afecta vezica urinară (binecunoscutele cistite) sau rinichii (infecții mai grave ce poartă numele de pielonefrite).
Scopul articolului de față nu este trecerea în revistă a bolilor renale, care sunt de multe tipuri (malformații congenitale, glomerulonefrite, sindrom nefrotic, etc), ci strict a impactului infecțiilor renale asupra stării de sănătate în general.
Infecțiile urinare pot fi detectate printr-un simplu sumar de urină, care devine suspicios dacă prezintă: leucocite, sedimente minerale, proteine. Leucocitele indică o infecție bacteriană, însă pentru că ele pot proveni din organele genitale, este foarte importantă toaletarea zonei genitale cu apă și săpun înainte de prelevarea probei de urină. Dacă s-au identificat leucocite în sumarul de urină, este musai să se efectueze o nouă probă, mult mai concludentă, și anume urocultura. Urocultura va indica exact numărul de leucocite prezente în urină, dar și antibioticul indicat pentru tratarea infecției urinare.
După tratarea infecției urinare cu antibioticul de elecție, de obicei simptomele infecției urinare se diminuează sau dispar, pentru a reapărea după o perioadă mai lungă sau mai scurtă de timp.
ITU este o boală care nu amenință viața imediat, dar care este extrem de parșivă. Simptomele unei ITU se reduc la: ușoare dureri lombare, care pot trece neobservate, un miros neplăcut al urinei, un aspect tulbure al acesteia și o culoare neobișnuită. Să fim serioși, nimeni nu stă să verifice aspectul urinei din vasul de toaletă, așa că cei care au avut odată o ITU sau cei care se suspectează de ITU își pot verifica aspectul urinei într-un recipient steril cumpărat de la farmacie.
Ce este cu adevărat grav la ITU este afectarea renală, care apare progresiv, pentru că infecția urcă de la vezică la rinichi. Când apare afectarea renală, valorile probelor de sânge (uree, creatinină) încep să crească, rinichiul capătă leziuni permanente nevindecabile, este posibil să crească tensiunea sanguină sau să apară anemia.
De la ITU la insuficiența renală pot trece ani sau zeci de ani, dar calitatea vieții bolnavului cronic scade simțitor. Știați că femeile care au ambii rinichi afectați de infecție sau chisturi nu prea au voie să devină mame? În primul rând, dacă ambii rinichi sunt afectați apar modificări ale menstruației, ceea ce indică scăderea fertilității. În al doilea rând, o sarcină la o femeie cu probleme renale agravează boala renală, întrucât pe perioada sarcinii rinichii sunt suprasolicitați, valoarea creatininei crește și poate apărea hidronefroza.
ITU și insuficiența renală mai pot apărea pe fondul litiazei renale, adică a formării de calculi renali. Acesta e motivul pentru care trebuie să fim atenți la sumarul de urină și la sedimentele urinare care pot apărea. Aceste sedimente indică prezența de nisip sau calculi urinari, care lezează țesutul rinichiului și întrețin infecția urinară.
Consumul de apă, administrarea de plicuri destinate combaterii infecției urinare în mod periodic și mai ales pe perioada sezonului rece sunt măsuri preventive esențiale pentru creșterea calității vieții. Orice durere lombară ușoară sau ascuțită, urinarea apărută noaptea, senzația de presiune la nivelul rinichilor (de parcă aceștia ar fi plini cu ceva) sunt indicatori importanți ai bolii renale.
De sănătate trebuie să avem grijă în primul rând noi înșine, căci niciun medic nu te va lua de acasă pentru a te trata! Și cum afecțiunile renale sunt boli cronice cu evoluție îndelungată, efectuarea analizelor medicale anuale este esențială mai ales pentru liniștea sufletească a celui suferind.
Un răspuns la „De la ITU la insuficiența renală, pas cu pas”