Dacă fotografiile ar vorbi…

Dacă fotografiile mele ar vorbi, mi-aș dori să spună tuturor despre momentele fericite pe care le-am trăit. Cele urâte, alături de tristeți, dezamăgiri, eșecuri, le țin într-un colț atrofiat al inimii mele, care abia mai bate. Însă atunci când privesc fotografiile mele preferate, inima îmi bate altfel, mai voioasă și mai puternică.

Cred că cel mai frumos cadou pe care l-am primit după ce mi-am născut fiica a fost un album foto. Acolo am lipit fotografiile cele mai reușite, pe care le mai privesc din când în când. Nu mai țin minte hainele și obiectele primite în dar, însă acele fotografii mi-au rămas alături și îmi dau putere să merg mai departe, să simt că viața a avut multe momente bune.

Pentru că nu am fost niciodată bogată material, am oferit prietenilor și celor dragi fotografii realizate de mine. Am fost fericită văzând că acele fotografii, de obicei portrete, erau apreciate, fiind postate ca fotografii de profil pe Facebook sau ca screen-saver pe computer. Chiar dacă la nunți, botezuri și alte evenimente am participat doar ca fotograf amator și simplu invitat, m-am strecurat peste tot cu câte o fotografie de neuitat, care a rămas în memoria celor care au fost acolo.

De ce vorbesc atât de mult despre fotografii? Poate pentru că se apropie sărbătorile de iarnă și ne vom strofoca să cumpărăm cadouri alese, unele scumpe, pentru cei dragi. Însă cumva acele obiecte, fie ele brățări, ceasuri, cărți, etc., se vor pierde în amintiri, decât dacă au reușit cumva să atingă inima celui drag într-un mod unic. Și cum putem oare rămâne în amintirea cuiva drag, altfel decât dăruindu-i o carte personalizată cu fotografii și texte duioase, care ating suflete și alungesc buze într-un zâmbet cald? Fie că dorim să oferim o carte pentru mama, o carte pentru iubit, o carte pentru iubită sau carte pentru copil, nu cred că există o carte cu mai multă personalitate decât cea pe care am creat-o noi înșine, folosindu-ne inspirația și cele mai frumoase fotografii.

De multe ori, drumurile oamenilor se despart, după lungi dezbateri și nepotriviri. Ne rămâne suferința de a pierde pe cineva și regretul că nu mai pășim împreună pe drumul vieții, dar și nesiguranța că am fost, sau nu, iubiți de acea persoană. Ei bine, pentru aceste momente de îndoială, singurul tratament sunt fotografiile. Acolo, în zâmbetul pe care îl afișam, stă răspunsul la toate nefericirile lumii: da, a fost frumos, cu siguranță. Ce bine este că iubim, că avem pe cine iubi și că avem cui oferi o carte cu amintiri comune, o carte despre noi și sentimentele noastre!

Articol scris pentru SuperBlog 2019. Sponsor: Carte cu personalitate