Daibetul și complicațiile sale
Diabetul este o boală metabolică și endocrină cauzată de insuficienta secreție de insulină sau de absența acestei secreții.
Insulina este hormonul pancreatic ce reglează concentrația glicemiei în sânge. Diabetul este socotit o boală a civilizației. În România, prevalența diabetului este în creștere.
Diabetul zaharat nu mai este considerat o boală gravă, grave fiind complicațiile acestuia:
- AVC (atac vascular). La diabetici este frecvent atacul vascular hemoragic, manifestat prin ruperea unui vas de sânge care determină hemoragie subarahnoidiană.
- cecitatea. În ciuda medicamentelor administrate și a supravegherii pacientului, unii suferă de această complicație gravă a diabetului.
- infarct miocardic acut (IMA). 75% dintre persoanele care fac infarct miocardic acut suferă de diabet zaharat.
- hipertensiune arterială (HTA). Diabetul este un factor de risc în apariția hipertensiunii arteriale.
- ateroscleroza este mai frecvent întâlnită la persoanele care suferă de diabet zaharat.
- insuficiență renală cronică. 50% dintre pacienții care fac dializă sunt persoane cu diabet zaharat.
- arterită diabetică. Este o complicație foarte gravă a diabetului, care poate duce în final la amputarea membrului inferior sau la picior diabetic. (citește cele 10 reguli de îngrijire a piciorului diabetic). Piciorul diabetic se manifestă prin cârcei și claudicație intermitentă, care apare ca simptom cauzat de lipsa irigării suficiente a mușchilor de la nivelul membrelor inferioare.
Tipuri de diabet
- diabetul de tip 1: pancreasul are puține celule care secretă insulină, ceea ce poate fi o tară genetică. Se administrează insulină, iar boala se numește diabet insulino-dependent.
- diabetul de tip 2 (diabet insulino-independent). Este considerat boala civilizației, alături de obezitate, stres, sedentarism. Când suferim de diabet de tip 2, trebuie să avem în vedere metabolismul glucidelor. Astfel, dacă mâncăm noaptea, pancreasul este forțat să producă insulină și astfel ne putem provoca hiperglicemie. Hiperglicemia produce modificări în următoarele organe-țintă: creier, rinichi, inimă.
Pacienții cu diabet sunt luați în evidență în registrul pacienților cu diabet. Există și o asociație a diabeticilor, care popularizează complicațiile, regimul alimentar al diabeticilor, etc.
Monitorizarea diabeticului
În diabetul de tip 1 (glicemie mai mare de 2,5-3):
- pacientul să știe să-și administreze insulina
- să mănânce după administrarea medicamentului, altfel face comă glicemică
- să țină regim alimentar strict. Se vor cuantifica cantitățile de alimente și se va administra doar cantitatea necesară desfășurării activității. Hidrocarbonatele (pâine, fructe, făinoase) se vor consuma cu măsură pentru că acestea conțin amidon. Pacientul nu are voie să consume zahăr, iar mierea și glucoza sunt interzise.
- să renunțe la sedentarism
În diabetul de tip 2 (valoarea glicemiei este de maxim 2,5)
- să renunțe la vechile obiceiuri alimentare și să adopte o dietă simplă, cu hrană lipsită de lipide și glucide. Să introducă în alimentație peștele slab.
- să elimine total sedentarismul
- să-și controleze greutatea corporală.
- să-și administreze medicația anti-diabetică orală în funcție de valorile glicemiei lunare.
Unii pacienți nu se simt bine cu o glicemie de 1.20. Aceștia beau multă apă noaptea și consumă dulciuri, ceea ce duce la diabet compensat.
Pentru diagnosticarea diabetului, se face proba hemoglobină glicolizată. Aceasta ne arată nivelul maxim de glucoză în sânge și este cea mai sensibilă probă care ne arată dacă valoarea normală a glicemiei este sau nu depășită.
Diabetul produce complicații pentru că determină modificări ale structurii vaselor de sânge (artere). Astfel, peretele arterial, în mod normal un țesut muscular, conjunctiv-elastic, nu se mai dilată. La fel se întâmplă și la arterele retiniene, ceea ce duce la cecitate (orbire).