Înainte de a trata subiectul escarelor, vreau să lămuresc următorii termeni: pronație, supinație, adducție și abducție.
Pronație: membrul este adus către interior
Supinație: membrul este adus către exterior (ca și cum ai duce o farfurie de supă)
Adducție: apropierea membrului de corp
Abducție: îndepărtarea membrului de corp
Escarele- definiție
Leziuni ale pielii datorate presiunii exercitate asupra țesuturilor care acoperă proeminențele osoase.
Factori determinanți ai escarelor:
- generali (determinanți): paralizii ale membrelor; tulburări ale circulației și edeme; stări de subnutriție, cașexie, obezitate, hipoproteinemie, cancer, vârstă înaintată, fumatul;
- locali (favorizanți): umezeala (incontinența urinară, a materiilor fecale, scurgeri vaginale); menținerea bolnavului în aceeași poziție; neregularități ale lenjeriei de pat (cusături, cârpituri, nasturi, fărămituri); căldura excesivă a patului în regiunile expuse escarelor.
Zonele predispuse escarelor:
- în decubit dorsal (așezat pe spate): regiunea occipitală a omoplaților, regiunea sacrală, coate, fese, regiunea calcaniană (a călcâielor)
- în decubit lateral (așezat pe o parte): regiunea temporală, retroauriculară, regiunea umărului, trohantoriană (în lateralul șoldului), regiunea internă și externă a genunchilor, regiunea maleolară internă și externă (MALEÓLĂ: fiecare dintre apofizele regiunii inferioare a tibiei și a peroneului, care formează glezna. (< fr. malléole, sursă Dex Online)
- în decubit ventral (așezat pe burtă): regiunea claviculară, sternală, temporală, retroauriculară, crestele iliace, genunchi și haluce (degetul mare al piciorului).
Măsuri de prevenire a escarelor:
- inspectarea sistematică a tegumentelor, în special în jurul suprafețelor osoase
- schimbarea poziției la intervale regulate
- combaterea incontinenței urinare prin montarea unei sonde urinare/vezicale
- igiena zilnică a tegumentelor prin spălare zilnică cu apă și săpun neutru a suprafețelor expuse, îndepărtarea din pat a resturilor alimentare sau a obiectelor care ar putea, prin comprimare, să provoace tulburări circulatorii (naturi, medicamente, etc)
- aplicarea de unguent tip barieră (pe bază de oxid de zinc, precum DERMATOL, cu vitamina A și B2)
- folosirea de materiale ajutătoare: saltele antidecubit, colaci de cauciuc, inele, perne elastice îmbrăcate în tifon și pudrate cu talc
- asigurarea alimentației bogate în proteine și vitamine pt a favoriza cicatrizarea
- asigurarea unei hidratări corespunzătoare
- asigurarea circulației în zonele comprimate prin masaj cu cremă hidratantă, realizat în direcția circulației de întoarcere (de jos în sus), iar la ceafă și umeri de sus în jos. Masajul nu trebuie să fie dureros, se face cu blândețe. Nu se face masaj la: bolnavii cu febră, cancer, tulburări de coagulare, septicemie.